cormanie /-ìe/ cor|ma|ni|e [CO]
-
s.f.
estension di tiere cun tante aghe:
la risultive e pive fûr des cormaniis (Dino Virgili, Friûl di Siarade);
e nô li, a fâsi la tende su di un blec di cormanie […]. "Isal mai pussibil che in tant puest mancumâl che al è ca, si scugni fâ la tende propit tal pantan?" (Alan Brusini, 1943 Conte di naie e di vuere alpine)
Sin. agaçâl , lame , lamanic , sfuei2 , sfueat