butâ intor    [CO]

  1. loc.v. meti intor, soredut cuntun ciert slanço sintivi la sô brame di movisi e di cori [dal cjaval], e cussì i butavi intor une cuvierte e lu menavi tal curtîl o tal prât denant de cjase (Carlo Sgorlon, Il dolfin)
  2. loc.v. fâ rivâ, savê, pensâ e v.i. alc a cdn., ancje cuntune cierte fuarce o ancje cuntune cierte imposizioncussì tu mi âs butât intor i tiei ricuarts, tu mi âs indelirât saldo fin di frut (Enrico Martina, Ricuarts e inlusions)
    Sin. butâ cuintri
    1. fâ, cuntune cierte fuarce, velocitât o intenzion, che cdn. al vedi alc, ancje di imateriâl, in cualchi câs ancje cuintri di ce che al volarèsur è stade butade intor la etichete di "teroriscj" par vie che a jerin membris di ETA (Carli Pup, Teritoris - Oms di Libertât)
Components: