zulugne  /-lù-/  zu|lu|gne  [AF]

  1. s.f. rosade inglaçadela zulugne e imblancjave il glerein dal curtîl che al crustave sot da lis scarpis (Pieri Somede dai Marcs, Sul prât Soreli); lui al lave a scjavaç pai prâts indarintâts di zulugne (Roberto Ongaro, Il muc)
    Sin. bruse1 , glaçade
    Var. zilugne
Proverbis:
  • la zulugne e je la peste de jerbe
  • se a Sant Bartolomiu al jeve il soreli clâr, o vin zulugne prin dai Sants
  • trê zulugnis e po la nêf