verifiche  /-rì-/  ve|ri|fi|che  [CO]

  1. s.f. control par viodi se alc al è vêr, just, coret, se al corispuint a un ciert valôr, a une cierte cualitât, a un ciert nivel e v.i.la dogmatiche religjose o metafisiche e presente afermazions che a restin fûr di ogni verifiche positive (Josef Marchet, La unitât cuintri la unitât); e je come une vuere di gnerfs, une verifiche, un metimi ae prove (Alan Brusini, Gian Paolo Linda, I forescj)
    Sin. prove1 , control
    Cfr. esam , valutazion