trindul /trì-/ trin|dul [CO]
-
s.m.
tocut di veri colorât o smaltât o di altri materiâl lustri par fâ golainis, ricams, par furnî vistîts, acessoris e v.i.:
un ricam di trindui e sgherlifs di aur che a lusivin te lûs zale dai ferâi (Pieri Somede dai Marcs, La Madone dai siet dolôrs)
Sin. tremul , lustrin , lusint -
adi.
[BF]
di alc, che al tremole o che al somee che al tremoli:
il cjant al trimave te ombrene dai ramaçs trindui (Domeni Zannier, La crete che no vai)
Sin. tremolant , vibrant