steril  /stè-/  ste|ril  [CO]

  1. adi. che nol pues riprodusisi, che nol pues procreâ
    Sin. sterp2
  2. adi. (fig.) di tiere, che no prodûs, che no da jerbis, pomis, grans, prodots bogns di mangjâ:  vastis estensions di terens sterii (Giuseppe Ferdinando del Torre, Il contadinel. Lunari par l'an 1875)
  3. adi. (fig.) che nol da risultâts o che nol da risultâts positîfs:  jessî de cjacare sterile e de proteste di ostarie (Walter Tomada, Viers la Cunvigne dai Comuns furlans: dentri ancje Gurize. E te Basse si fâs indevant un gnûf Referendum)
  4. adi. [CO, TS] med., biol. che nol à, che nol trasmet, che nol permet la riproduzion di microorganisims, in particolâr di microorganisims patogjens
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl