stagn4  stagn  [CO]

  1. adi. che al à muscui e fuarce"Plens i cjaldîrs! No ti dulie la spale!" "No stêt fâmi ridi, marute! Soi stagne, jo!" (Dolfo Zorzut, Mi ûstu ben?); plui bassut dai siei fradis, di muse mugnestre, ma stagn, che a tocjâlu al pareve di palpâ une piere (Gianni Gregoricchio, Îr e doman)
    Sin. fuart , robust , ghiart , gaiart , muscolôs