spuce  spu|ce  [AF]

  1. s.f. (var.) viôt puce l'ambient impussibil, / la spuce, il calôr / ti siare la gole, / il cjâf ti va ator (Romeo Battistig (?), Ai Piombi); "Che lu clami aiarin, lui!… E la spuce da la aghe, indulà la metial?…" (Arturo Feruglio, Viaç a Vignesie)