scomodâ sco|mo|dâ [CO]
-
v.tr.
fâ che cdn nol puedi stâ comut o cuiet a fâ ce che al jere daûr a fâ o a fâ nuie, soredut domandantji alc, ancje in formulis di cortesie:
"Tu âs di scusâmi, Matie, se ti ai scomodât... Ma cuant che mi àn dit che o vevi di vignî là sù, mi soi impensât di te..." "Tu âs fat nome ben" (Pieri Menis, Sul agâr)
Sin. discomodâ , disturbâ