munî2 mu|nî [BF]
-
v.tr.
furnî di ce che al covente pe difese:
tor il 1000, la cjase dai Eppestein, bandonât Salcan, e vignì in possès dal puest e lu munì secont la art di vuere dal timp (Bepo Marion, Il cjiscjel di Gurize)
Sin. armâ
Cfr. fortificâ , fuarteçâ