insedadure  /-ù-/  in|se|da|du|re  [BF, TS]

  1. s.f. agr. tecniche e procediment e forme di meti un voli o une menade taiâts vie di une plante a cressi suntune altre plante, li che si prepare une sezion di pueste, di mût che la part che e cres e sedi plui fuarte cuintri di malatiis, bestiis o cundizions climatichis
    Sin. insêt , incalm
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl