Dizionari de Lenghe Furlane

iniment  /-ènt/  i|ni|ment  [FO]

1. av. te ment, tal cjâf, tal pinsîr, te memorie:  "Chest lu ai imparât di so puar pari, che sal fâsi jentrâ iniment ancje lui" (Bruno Paolo Pellarini, L'anel striât)
   Var. inniment , iniments , indiment , indiments , inliment , inliments , inniments
   Cfr. a ments , ad a ments

Polirematichis e espressions idiomatichis

• vê iniment loc.v.
• vignî iniment loc.v.