ingrispât  in|gris|pât  [CO]

  1. adi. viôt ingrispâ , viôt ingrispâsi
  2. adi. che al à grispis, pleis'Sute si platà la muse patide e ingrispade (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve); il lâc di Soandri al è un spieli ingrispât (Giorgio Ferigo, La lienda da contessa Priola); al era un bâr di pesteli: na sola rosa vierta e tancju buts picinins e fueis ingrispadi (Novella Cantarutti, Pesteli)
    Sin. grispât , friçât , ingrintât , ingrispignât , ingrintulît , riçât , inriçât , susinît , insusinît , ingritulât
    Cfr. segnât