industriant  /-ànt/  in|dus|tri|ant  [BF]

  1. s.m., adi. lavoradôr de industrie, lavoradôr di fabrichene la Prussia si paiava il zornalier industriant a 26 k. cumò ricêf 37 par zornada (Federigo Comelli, Il me paîs); po se nol fos il siôr ce faressino i muradôrs, i faris, i marangons, i butegârs e tancj altris industriants, e lavorents e zornalîrs? (Giuseppe Ferdinando del Torre, Il contadinel. Lunari par l'an 1870)
    Cfr. operari
  2. s.m. (fig.) cui che si rangje a fâ un mistîr, ancje pôc onestciartis figuris, ciarts industriants [...] partissin di cjase a dute gnot cul lôr caret vuêt, e sul fâ del dì a rivin a lis placis che lu tirin cjariât. E indulà fano il caric? Tel cjamp del Signôr! Che cussì clamin i cjamps dei altris (Giuseppe Ferdinando del Torre, Il contadinel. Lunari par l'an 1866)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl