indoman
/-àn/
in|do|man
[FO]
-
s.m.
dì dopo di une altre che e fâs di riferiment, in gjenar tal passât di une narazion:
ju fasè jentrâ, ur de di cene, e ju metè a durmî sul toblât, a pat che tal indoman le judassin a bati (Catarine Percude, Il prin sarasin);
la sere prin des fiestis [il muini] al va jù dal plevan a cjapâ i ordins pal indoman e il plevan i comande di publicâ in glesie l'orari de messe e des funzions (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini);
si visà che l'indoman al jere il cuatri di Novembar e che Ricardo nol lave a scuele (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
Sin. doman