gnoçade /-à-/ gno|ça|de [CO]
-
s.f.
fieste par un matrimoni, li che mangje, si bêf e si bale:
«Sù, bevêt… vuê e je fieste grande…» [...] Nissun al veve viodût a cori tant vin tune gnoçade!… (Pieri Menis, Chei di Muraie);
a jerin taulis lungjis metudis a fiar di cjaval come par une gnoçade, cun bielis tavaiis blancjis (Jolanda Mazzon, Di là de rêt)
Sin. gnoce
- ogni gnoçade la so straçade