ghiribiç /-ìç/ ghi|ri|biç [CO]
-
s.m.
idee o voie improvise, ancje strambe:
dome pal gno plasê, daûr dal gno ghiribiç (Gianni Gregoricchio, Trê feminis);
mi è vignût il ghiribiç di dî la mê su la cuistion de normalizazion de grafie furlane (Franc Fari, Il cjâf dai furlans)
Sin. capriç , sghiribiç -
s.m.
dissen o altre opare creative istintive e in câs ancje strambe
Sin. capriç , sghiribiç
