gatar2  /-àr/  ga|tar  [CO, TS]

  1. s.m. med. secrezion de mucose inflamade, soredut dai condots dal aparât respiratori:  viars sere la fiere si impiâ cun plui fuarce, cundune anse afanose, cundun buliment di gatar tal cuel (Giuseppe Ferdinando del Torre, La fie capriçose e il contrabandîr); "Puare vecje, no ai vût cûr di lassâle li dute la gnot, sole cun chel gatar che la scjafoie…" (Pieri Somede dai Marcs, Vilie di Nadâl (teatri))
    Sin. sgargai , sgrasai
    Var. catar1
    Cfr. snacai , spudacj
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl