gabanot  /-òt/  ga|ba|not  [CO]

  1. s.m. vieste lungje"A tu âs sbaliât cariere, / cjâr Bortul! Tu dovevis / sierâti tun convent / e fâti scapucin. / A ti confâs ne vore / il gabanot di frari!" (Pepi di Luise, L'anel de maghe Circe); vistîsi cuntun gabanot neri lunc di ebreu e un pâr di ocjalons cu lis lints scuris (Checo Tam, X-Reihen)
    Sin. gabane
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl