frusignâ  fru|si|gnâ  [BF]

  1. v.tr. sporcjâ o colorâ di neri, soredut cul cjalin, cul cjarbon, cu la cinise
    Sin. infrusignâ , sfrusignâ
    Var. frosegnâ
  2. v.tr. [CO] (oc.) provâ a fâ alc, ancje cence esperience o cence tantis pussibilitâts che al vegni fûr bennol saveva coi nuia. Al provava a frusignâ cul firsurin par fâsi cualchi fertaia, che a i pareva la pi scleta da fâ (Aldo Tomè, Pirin e Miuta)
    Sin. traficâ , argagnâ , cjossolâ
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl