ferace  /-à-/  fe|ra|ce  [CO]

  1. s.f. cuantitât di robis di fier, ancje in brutis cundizionslà vie de ferace de feriere dai Bertui (Nin dai Nadâi, Checo Biciclete); a passave Catine di Mosse, sentade sul cjar cjamât di ferace, peçotes e piels di cunin (Ivano Urli, Pre Gjenio)
    Sin. feraze
    1. robe fate ancje di fier o di altri metal e che e je mâl in sest
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl