espressîf  es|pre|ssîf  [AF]

  1. adi. relatîf ae espressionsul plan espressîf e ancje sun chel leterari o vin mût di dimostrâ che o vin grandis possibilitâts in Friûl (Gabriele Zanello, Poz: l'ultin morâr); il potenziâl espressîf origjinari e grês de materie (Bepi Agostinis, Storie de art in Friûl)
    Sin. eficaç , energjic , robust
  2. adi. che al palese cun eficacie un messaç, un concet, un sintiment e v.i.su la sô muse si dissegnave dispès un riduç un tic dolç e un tic ironic, tune muse cetant espressive (Agnul di Spere, Un de maiorance)
    Sin. elocuent , intens , comunicatîf