documentât  do|cu|men|tât  [CO]

  1. p.pass., adi. viôt documentâ , viôt documentâsi
  2. adi. di afermazion, test o sim., che si ten sù su provis e documentso scrivei un memoriâl documentât, che nissun i varès podût fâ obiezions seriis cence ricori a trucs (Pierluigi Visintin, Friûl e furlans te Histoire de ma vie di Giacomo Casanova); chest nol è un gjeneralizâ, ma un constatâ, justificât e documentât (Riedo Pup, Il scudet te sachete)
    1. di cdn., che al è ben informât, che al cognòs ben l'argoment e i documents de sô dissiplineminorance di eurodeputâts […] che a mostravin di jessi atents, documentâts e par chel une vore critics e preocupâts (Marc Stolf, TTIP, ce isal? E je une Europe che e dîs di no a chest tratât, cun ancje il Friûl dentri)
      Sin. informât