disparî dis|pa|rî [AF]
- v.intr. viôt sparî : la lûs e le a finî intun rivâl, juste dongje di un piçul cimitieri. E disparì cuntun sclop (Checo Tam, Il fulmin globulâr (la sfere)); parcè tornavial cussì, al improvîs, dopo mês che al jere disparît? (Carlo Sgorlon, Il dolfin)