dâ la tache [CO]
- loc.v. criticâ, provocâ o ofindi a peraulis: cuant che i entri in cheste vile / jo i entri cun riguart: / a son pronts a dâ la tache / se si met un pît in stuart (Popolâr - Valentino Ostermann, Cuant che i entri in cheste vile - Villotte friulane); simpri pront di imbrucjâle, la rime, / dâ la tache al braurôs, al stupin (F. S., In muart del mio Maxil)