contracambiâ  con|tra|cam|bi|â  [BF]

  1. v.tr. viôt cuintricambiâ par contracambiâ [dal spetacul di varietât] i rus a vevin fat vignî, un pâr di voltis, companiis des sôs che a jerin in zîr a fâ spetacui pai soldâts. A jerin spetacui bielissims, fats di int di mistîr (Bepi Zampar, Diari di presonie)