cjare1  cja|re  [FO]

  1. adi.f., s.f. viôt cjâr
    1. in espressions vocativis enfatichis, compagnant un pronon, tal feminin ancje se il pronon al è tal masculin"Che al torni, che al torni in tinel, cjare lui" (Francesco Coletti, Romeo Battistig, Arturo Bosetti, La massarie dal plevan)