cjaçut  /-ùt/  cja|çut  [BF]

  1. s.m. cjace di cusine avonde piçulecjol un cjaçut e messede chês spinazis (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Cfr. cjace2
Proverbis:
  • a lâ a marît a vuelin doi cjaçuts: un di fridi e un di vaî