ciprie  /cì-/  ci|pri|e  [CO]

  1. s.f. cosmetic in polvar di dâ su la muse e sul cuel, par dâ un ciert colôr ae piele tire fûr il rosset e la ciprie e il spielut e si piture un pôc (Pieri Somede dai Marcs, Butìnle in staiare); a jerin zovinis, ben vistudis, cul bonodôr di ciprie intorsi che al lassave une ferade daûr (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
    Cfr. farine
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl