cimitieri /-é-/ ci|mi|tie|ri [FO]
-
s.m.
lûc li che a son lis tombis dai muarts:
in cimitieri, a Udin, sot dai puartis a man drete dal stradon, i trê ramaçs de cjase Somede e àn la lôr sepulture: alì da agns e anorum si ingrumavin i nestris puars muarts (Pieri Somede dai Marcs, I "resti");
ogni tant al lave in cimitieri a meti cualchi rose di prât su lis tombis dai siei (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
Sin. cjamp mortuorum , sagrât
Var. simitieri , cimiteri , sumitieri , simiteri , sumiteri
- la justizie e je dome che su la puarte dal cimitieri
- nol è mai un brâf miedi fin che nol jemple il cimitieri