calandrine  /-ì-/  ca|lan|dri|ne  [BF, TS]

  1. s.f. ornit.com. non di plui uciei che si somein cu lis odulis, des speciis Lullula arborea, Anthus campestris, Eremophila alpestris, Calandrella brachydactylae, alçant lu cjâf, jo sint la calandrine (Gabriele Paciani, Cjant de calandrine)
    Cfr. calandre , calandrin , lodule di campagne