bolç1  /-ó-/  bolç  [CO]

  1. s.m. part sglonfe o in cualchi câs ancje ingjavade, iregolâr"O sin stâts a dâi un cuc al cjamp… Al è cualchi bolç, nol è dal dut plan […]" (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
    Sin. bolze1 , bolzare , gombule , grumbule , sgrumbule
  2. s.m. [CO, TS] agr. cumiere tun toc stuart di un cjamp che e je plui curte di chês altrisa contin che i plui teribii par chês cuestions alì a son propit chei di Nimis, pronts ancje a cjapâsi a sclopetadis pûr di vê reson di un bolç di tiare (Fidrì dai Simeons, I cunfinants)
    Sin. angorie , bolze1
    Cfr. cumiere , frunts
    1. agâr tun toc stuart di un cjamp che al è plui curt di chei altrischê tiere e finive in bumbuie e cualchi bolç insomp al jere palût (Maria Forte, Cjase di Dalban)
      Sin. bolze1
      Cfr. agâr