bibie1  /bìb-/  bi|bi|e  [BF]

  1. s.f. persone che no si decît, che e stufe, che e piert timp e v.i.va là, che tu sês la grant bibie! (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Sin. bibion , bibiôs
  2. s.f. ande di cui che al fâs lis robis cence decision, pierdint timp e stufant chei altrisal à une bibie che al fâs instiçâ (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Cfr. sflacje