berechinade /-à-/ be|re|chi|na|de [CO]
-
s.f.
azion, no tant grave, che no varès di jessi fate, che e va cuintri di ce che al è just o comandât o sim. o che e compuarte un ciert dam o un ciert pericul:
si viodin creaturis bandonadis / a baronon pes stradis, / a fâ insolencis e berechinadis (Pieri Çorut, L'asîl);
i zûcs e lis berechinadis a jerin inocents (Cristina Noacco, Faliscjis)
Sin. baruchele , birbantade , birbantarie , baronade