atrocitât
a|tro|ci|tât
[CO]
-
s.f.
cualitât di ce che al è atroç, trist, crudêl
Sin. crudeltât
-
s.f.
at o fat caraterizât di tristerie, crudeltât, muart, soference:
[la prime vuere mondiâl] e preparave lis atrocitâts ancjemò plui spaventosis dal secont conflit (Antoni Beline, A novante agns dal «stragjo inutil»)
Sin. crudeltât