atratîf a|tra|tîf [CO]
-
adi.
che al à atrat, incjant, che al riclame atenzion, interès:
a voltavin lis spalis di pueste a dut chel che al jere di atratîf te vite (Carlo Sgorlon, Il dolfin);
il toc [musicâl] al è metût adun cun abilitât, cun gambiament di modus che lu rint vivarôs e atratîf (Lucio Perès, Cjantutis par fruts)
Var. tratîf