asêt  a|sêt  [AF]

  1. s.m. licuit otignût de fermentazion di alcolics, massime vin, doprât par cuinçâ o conservâ, o ancje tant che sostance acide no dome pe alimentazionlis patatis bulidis, cuinçadis cjaldis cul vueli, sâl e asêt, a cjapin sù un savôr speciâl cu lis fueis frescjis o cui cjâfs di chest ai salvadi (Giorgio Pascoli, Il Litum: jerbis salvadiis te cusine); [i cjaldîrs] a tornavin lusints tant che a pene screâts, e pe vile si sparniçave l'odôr dal asêt metût te farine di polente par lustrâju (Lucio Perès, Vilie di fieste)
  2. s.m. (iperb.) vin une vore garpmi àn vierte une butilie di vin: al jere tant trist, ma tant trist che lu ai parât jù sudant frêt. Asêt, tal zuri, asêt (Antoni Beline, Pre Pitin)
  3. s.m. (fig.) critiche o capacitât di critiche garbee ven fûr ogni volte une «predicje dal muini» curte, sclete, cuinçade cun sâl e pevar e asêt (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); [pre Checo] al à doprade la storie di un continui, par se e par chei altris, par dret e par ledrôs, magari cualchi volte… tocjantle tal asêt (Gian Carlo Menis, Pre Checo e la storie)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a cuinçâ la salate al vûl un mat a meti il vueli e un savi l'asêt
  • cul bon vin si fâs bon asêt
  • dal bon vin al ven bon asêt
  • e tire plui moscjis une gote di mîl che no un barîl di asêt
  • lis moscjis si lis cjape plui prest cu la mîl che no cul asêt
  • no si cjape lis moscjis cul asêt
  • par cuinçâ ben il lidric al vûl: pal vueli un avâr, pal asêt un moderât e a messedâlu un mat
  • si cjape plui moscjis cuntune tace di mil, che no cuntune bote di asêt
  • un mat a meti il vueli, un savi a meti l'asêt
  • une pissade cence pêt e je come la salate cence asêt