arbossit  /-ìt/  ar|bo|ssit  [CO]

  1. s.m. (dimin.) arbul piçul, viôt arbul
  2. s.m. [CO, TS] plante che in gjenar e je plui basse di un arbul, che dispès no à un tronc sôl ben alt da pît de prime glove, ma che e à parts lignificadiscualchi baraç, alaçs e piçui arbossits a cressite lente (Roberto Pensa, «Redit di citadinance? Dinlu a chei che in mont a curin il bosc»)