aimarie  /-rì-/  ai|ma|ri|e  [CO]

  1. s.f. (var.) ancje cun iniz. maiusc., sun des cjampanis che al anunzie la preiere ae Madone e ore che lis cjampanis a sunin pe preiere ae Madone, viôt avemarie scjarse la lune e cale / al sun da la Aimarie (Mario Argante, Bavesele); prin da la Aimaria dal dì davour, fantats e fantatis, a erin belzà intal stali (Ovidio Colussi, Il pilustrât)