abusâ  a|bu|sâ  [CO]

  1. v.intr., v.tr. doprâ, esercitâ, gjoldi di une posizion, di une funzion e v.i. in misure o in maniere che e va di là di ce che al è just o permetûtdut ce che o contestìn al à a ce fâ cun chestis azions opressivis puartadis indenant abusant dai podês concedûts su chest cantin (Oscar Puntel, Cuant che il paron di Terna i disè a Tibaldi: «Nissun mi à mai domandât di intierâ l’eletrodot»)
  2. v.intr., v.tr. obleâ cdn. a ats sessuâi cuintri de sô volontâtdaspò di Toni, in volte, ancje chei altris doi a abusarin di jê (Roberto Ongaro, Cretevierte)
    Sin. violentâ , stuprâ , doprâ