a vuarp [CO]
- loc.av., loc.adi.inv. (ancje fig.) cence viodi o cence cjalâ, o ancje cence stâ atent, cence cussience e v.i.: us ai a grât ancje […] di vêmi usât a cjalâ i fats e no lis peraulis, a cjalâmi denant e no a cjaminâ a vuarp (Josef Marchet, A mê mari); lui al saveve di no seisi butât a vuarp tal vin, ma dome parcè che, cun chel, nol jere plui un disperât (Maria Forte, La tiere di Lansing)
- vuarp adi., s.m.