a sdavàs [CO]
-
loc.av., loc.adi.inv.
cence cure, cence ordin, cence parê bon:
sui scjalins dal sagrât a jerin sentâts zovins, plui di un a sdavàs (Jolanda Mazzon, Cungjò Friûl);
un om cun dôs mostacjonis e cjavei un pôc a sdavàs (Laurin Zuan Nardin, Par no dismenteâ Jacum Bonutti)
Sin. a sdavàs vie- cence un criteri definît: o ai let tancj libris di storie [...]. O leievi cussì, a sdavàs, cence un ordin cronologjic o logjic (Antoni Beline, La fabriche dai predis)
- sdavàs adi., s.m.