Fevrâr  Fe|vrâr  [FO]

  1. s.m. secont mês dal an intal calendari gregorian e julian, che al à 28 dîs intai agns normâi e 29 in chei bisescjl'Invier al passave a vongulis di frêt e di bonace cun Fevrâr restîf di cops neveâts (Maria Forte, Mabile la Lunghine); ai 27 di Fevrâr dal 1511 - tal dì de Joibe Grasse - al tache a Udin il plui grant riviel popolâr de storie dal Friûl (Carli Pup, Il Friûl de Joibe Grasse dal 1511)
    Var. Frevâr , Febrâr
    Cfr. mês1
Proverbis:
  • ai doi di Fevrâr tante nêf che al è clâr
  • cuant che a businin lis moscjis di Zenâr, slargje il braç piorâr; cuant che a businin lis moscjis di Fevrâr, strenç il braç piorâr
  • di Fevrâr cor a masanâ se no la roie si impetrìs
  • Fevrâr: il soreli al va par ogni agâr
  • Fevrâr: vuê ben e doman mâl
  • Fevrarut: piês di dut
  • nol è mai carnevâl che no sedi lune di Fevrâr
  • nol è mai stât l'ultin di carnevâl che no sedi fate o par fâsi la lune di Fevrâr
  • se Zenâr nol zenare e Fevrâr nol fevrare, Març mâl al fâs e mâl al pense