vuarison /-òn/ vua|ri|son [CO]
- s.f. procès che al puarte a vuarî, a tornâ a stâ ben di salût e cundizion di cui che al torne a stâ ben di salût: lis curis dai miedis e la vitalitât di Tilde a inviarin Nedo sul troi de vuarison (Gianni Gregoricchio, Trê feminis)