verze
/vè-/
ver|ze
[CO, TS]
-
s.f.
bot.com., gastr.
plante di ort cun fueis verdis ingrispadis, lat. sient. Brassica oleracea var. sabauda o crispa, e cjâf formât des fueis, che si pues mangjâ preparât in plui manieris:
si semenaran patatis, cesarons, pomodoros, cevole, brocui, verzis, capûs, fasûi, cocis, râfs, etc. (Emilia Baldassarre, Ort e cusine);
Menie e jere lade a cjoli un zei di verzis par cene, tal Pradat (Pieri Menis, A uciei cu lis archetis)
Polirematichis e espressions idiomatichis
Proverbis:
- bisugne salvâ l'ort pes verzis
- l'amôr nol è brût di verzis