urine /-ì-/ u|ri|ne [CO]
-
s.f.
escrement licuit che si prodûs tai rognons, si ingrume te vissie e si mande fûr dal cuarp pe uretre:
un cjar besteam che al puçave inmò di buiace e di urine (Pieri Somede dai Marcs, Sant Simon: 28 di Otubar 1917);
e veve scomençât a sofrî di incontinence di urine (Roberto Ongaro, Il muc)
Cfr. pis , pisse , pissum