tuc  tuc  [CO]

  1. s.m. colp dât te puarte o tal antîl de puarte par fâ sintî che si è li e par fâsi vierzial sintè un tuc su la puarta (Novella Cantarutti, Scûr e lusour)
    Sin. tucade
    1. fonosimb. sun di chel colptuc tuc."Cui è là?" "Un puar che al domande la caritât" (Luigi Gortani, Meni Fari)