tratorie1  /-ì-/  tra|to|ri|e  [CO]

  1. s.f. ristorant familiâr e in gjenar avonde economicdes puartis spalancadis des ostariis e des tratoriis al vignive fûr un profum di robe cuete che al vierzeve il stomi (Pieri Menis, Chei di Muraie); la Acuile Nere e jere une tratorie buine: vûstu pal mangjâ come pal bevi e par nuie cjare (Angelo Covazzi, Poleç farsît)