torni /-ó-/ tor|ni [CO]
- s.m. imprest mecanic che al fas zirâ in maniere regolâr un toc di materiâl di lavorâ: lavorâ materialmenti un ogjet, cu la splana, cul marcjel, cu la subla, cu la gusiela, cul torni (Federigo Comelli, Il me paîs); stant pleât al torni o atent ai manubris de presse (Eugjeni Marcuç, Liende a Sant Zuan)
