torni  /-ó-/  tor|ni  [CO]

  1. s.m. imprest mecanic che al fas zirâ in maniere regolâr un toc di materiâl di lavorâlavorâ materialmenti un ogjet, cu la splana, cul marcjel, cu la subla, cu la gusiela, cul torni (Federigo Comelli, Il me paîs); stant pleât al torni o atent ai manubris de presse (Eugjeni Marcuç, Liende a Sant Zuan)