splatâ1 spla|tâ [CO]
-
v.tr.
dî a clâr, ancje masse a clâr:
"Vino di lâ fûr, alore?" "Cussì mi plâs. Salude tô gnece." "No vuei jodile! I splatarès dut su la muse." "E tu no stâ jodile. Saludile fuart: baste che a ti sinti." (Bruno Paolo Pellarini, Amôr in canoniche);
"Jê agne, mi à splatât su la muse mil voltis che in cheste cjase o ai mangjât il so pan a tradiment; e jo no i ai mai rispuindût [...]" (Ercole Carletti, Mariute)
Cfr. displatâ